Aniversare

Tot în Oltenia, doljenii îl sărbătoresc în aceste zile pe poetul Dan Lupescu cu prilejul zilei sale de naştere din Zodia Leului, cinstindu-i opera poetică şi opera culturală încununate prin revista europeană ”Lamura” şi cele două volume despre “Spiritul Olteniei” care se constituie ca o adevărată enciclopedie a acestor locuri.

	Muzeul de Artă Craiova are plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei  de arte decorative “Scenariu deschis” al artistei Daniela Frumuşeanu, lector univ. dr. la Catedra de Arte Textile a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti.
	Vernisajul va avea loc sâmbătă 19 iulie, ora 12, în cele cinci saloane de la parterul Palatului “Jean Mihail”.
  Muzeul de Arta Craiova
  Calea Unirii, 15
  tel./fax. 0251/ 41 23 42
  e-mail: muzeuartacv@gmail.com
 Program: Marti-Duminica: 10 -17

Marti,8 iulie 2008,ora 1o,la Centrul Judetean Dolj pt Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale,Primaria si Consiliul Local GIURGITA,Caminul Cultural GIURGITA si Galeriile Cromatic va invita la vernisajul expozitiei foto-documentare SATUL DOLJEAN IERI SI AZI. Evenimentul constituie  o materializare publica a proiectului de cercetare etnofolclorica TRADITIA SI CREATIA POPULARA IN SATUL ROMANESC CONTEMPORAN - ZONA ETNOGRAFICA DOLJ, lansat in 2006 de Centrul Judetean al Culturii Traditionale.

COMUNICAT DE PRESĂ

	Conducerea Direcţiei Judeţene Dolj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional vă adresează, stimaţi prieteni, colegi şi colaboratori din presă, rugămintea cordială de a mediatiza proiectul CULTURA LOCALĂ – VECTOR AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂŢILOR DIN ROMÂNIA, suită de seminarii regionale programate, succesiv, în perioada 20 iunie – 13 iulie, la Vatra Dornei, Neptun şi Alba Iulia.
	Seminarul se adresează liderilor locali din administraţie, structurilor culturale şi organizaţiilor implicate în proiecte culturale, precum: primării, direcţii judeţene pentru cultură, consilii judeţene, case de cultură, centre culturale internaţionale din România, muzee locale, artişti şi creatori locali, universităţi.
	Pentru regiunea Sud, seminarul este programat în perioada 27-29 iunie 2008, la Hotelul Doina din staţiunea Neptun.
	Precizăm că, în contextul provocărilor şi riscurilor specifice începutului mileniului al III-lea, tradiţiile şi patrimoniul cultural din ţara noastră par a fi ameninţate de inevitabila globalizare. Construcţia europeană include cultivarea şi promovarea identităţilor locale şi regionale, a specificului naţional. Diversitatea şi originalitatea patrimoniului cultural românesc fiind ceea ce ne singularizează între popoarele Europei unite, se impune – pentru a rămâne noi înşine – să ne cunoaştem trecutul şi să-l integrăm într-un vast proiect de dezvoltare durabilă.
„Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem?” constituie întrebările pe care trebuie să ni le punem cu obstinaţie, cărora să le oferim răspunsuri viabile, prin fapte, dacă dorim să rămânem popor cu identitate bine definită şi să nu ajungem o populaţie oarecare.
	Constatăm cu îngrijorare că meşteşugurile, artizanatul, tradiţiile şi manifestările culturale locale s-au restrâns considerabil ca arie practică şi de răspândire. Oferta actuală include centre de artă tradiţională şi artişti locali, participarea meşterilor populari la târguri şi evenimente naţionale, spectacole găzduite de aşezămintele culturale sau evenimente locale de promovare a datinilor şi obiceiurilor specifice zonei.
	Într-un asemenea context se cuvine să identificăm rapid resursele umane şi materiale care pot fi mobilizate, precum şi actorii majori din fiecare zonă, care să acţioneze împreună pentru salvarea şi promovarea valorosului tezaur cultural local (în sensul cel mai larg al expresiei, de la obiceiuri şi tradiţii la stiluri de viaţă şi produse cu potenţial economic), astfel încât acest inestimabil tezaur să nu intre pe calea păguboasă a dispariţiei, ci, dimpotrivă, să devină un vector al dezvoltării durabile.
	Tocmai de aceea (pentru a contribui la găsirea unor soluţii privind problemele enumerate), revista Eu.Ro.Com, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor, organizează suita de seminarii CULTURA LOCALĂ – VECTOR AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂŢILOR DIN ROMÂNIA.
Persoane de contact: Eu.Ro.Com – pentru detalii referitoare la seminar (lectori, teme, conţinutul seminarului): Alina David – tel. 021/312.52.95, 0721.22.19.89, 0743.42.36.49; pentru informaţii referitoare la facturi cazări: Lia Ciobică – tel. 021/312.52.95, 0726.37.29.44.


DIRECTOR EXECUTIV,
Dan Lupescu

Joi, 12 iunie 2008, ora 19, la Muzeul de Arta Craiova, Palatul Jean Mihail, are loc vernisajul Expozitiei Gheorghe Dican (pictura) si Vasile Soponariu (sculptura). Va asteptam cu drag.

 Astro-festivalul Craiova

Asociaţia Astrologilor din Româniaorganiyeaya acest inedit festival care se află deja la cea de-a treia ediţie şi a inceput sa se desfăşoare din 7 iunie, la Muzeul de Artă din Craiova. 

Programul prezinta o serie de conferinţe şi prezentări astrologice, la care poate participa oricine. Simpozionul de anul acesta are ca tematică predominantă: Venus, dragostea, frumosul, eleganţa şi plăcerile în astrologie.

Muzeul de Arta Craiova are deosebita placere de a va invita duminica 11 mai, 2008, ora 11, la vernisajul Expozitiei de pictura Iulian Segarceanu, ce va avea loc in saloanele Palatului Jean Mihail.

Simpozion international romanitate si latinitate in Uniunea Europeana Craiova 2008      
     
  
Fundatia Scrisul Romanesc organizeaza la Craiova in perioada 9-10 mai 2008 editia a II-a a simpozionului stiintific cu tema “Romanitate si latinitate in Uniunea Europeana”, manifestare realizata in colaborare cu Directia Judeteana Dolj de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, Studioul de Televiziune Craiova si Radio Oltenia Craiova. Simpozionul va trata aspecte de actualitate referitoare la istoria romanismului balcanic in context European, participantii fiind invitati sa prezinte articole pe aceasta tema, in scopul publicarii lor. Manifestarea, ce se va desfasura in incinta Muzeului de Arta din Craiova, va supune dezbaterii probleme de istorie comuna privtoare la relatiile interetnice, precum si la cooperarea culturala si spirituala dintre tarile din regiunea de sud-est a Europei (Romania, Serbia, Grecia, Albania).
La eveniment vor participa istorici, specialisti si cercetatori ai fenomenului romanismului balcanic din tara cat si din Serbia, Bulgaria si Basarabia. 
 Persoanele interesate de eveniment pot accesa site-ul romaniuitati.eu, iar pentru mai multe informatii au la dispozitie adresa de email contact@romaniuitati.eu  

Premiile Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (A I C T )
                                               - Secţia Română - 
                                                   
Ceremonia de acordare a premiilor pentru anul 2007 a avut loc în cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare.
 La eveniment a participat Yun Cheol Kim (Coreea de Sud) – noul preşedinte A.I.C.T.
Juriul format din Biroul A I C T – Secţia Română: Ludmila Patlanjoglu, Alice Georgescu, Ion Cazaban, Florica Ichim, Cristina Modreanu, Andreea Dumitru a acordat următoarele  distincţii:      
                               
•	Premiul Criticii – DRAGOŞ BUHAGIAR pentru originalitatea şi valoarea universului plastic în creaţia scenografică
•	Premiul de Excelenţă – EMIL BOROGHINĂ pentru afirmarea valorilor teatrului românesc în dialog cu elita teatrului mondial
•	Premiul Special - GIANINA CĂRBUNARIU pentru creativitatea regizorală şi dramaturgică în căutarea unui nou realism teatral

Laureaţii au fost prezentaţi de Ludmila Patlanjoglu – preşedinte A I C T – Secţia Română, Octavian Saiu, John Elsom – preşedinte de onoare A I C T şi regizorii Mihai Măniuţiu şi Alexandru Dabija

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE  -EDIŢIA A VI-A			                         
 „MARI REGIZORI, MARI SPECTACOLE, MARI TEATRE ALE EUROPEI SI ALE LUMII”
CRAIOVA, 1-10 MAI  2008

                                           FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE                       -CRAIOVA- 
					                                   EDIŢIA A VI-A			                         
 „MARI REGIZORI, MARI SPECTACOLE, MARI TEATRE ALE EUROPEI SI ALE LUMII”
CRAIOVA, 1-10 MAI  2008
                                                                   BUCUREŞTI, 28 APRILIE – 18 MAI 2008						           
ZIUA	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MARE)	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MICĂ)	TEATRUL NAŢIONAL
(FOYER)	TEATRUL
NAŢIONAL
(BIBLIOTECĂ)	TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ	FILARMONI-
CĂ
„OLTENIA”	CINEMA MODERN	CONSILIUL JUDEŢEAN
(SALA DE CONFERINŢE)	CETATE PORT sau
CASA ROMANESCU
0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
Joi
1 
MAI 	2000 
TROILUS 
ŞI CRESIDA, spectacol prezentat de Compania „Cheek by Jowl” din
Londra
regia:Declan Donnellan
2200
Decernarea PREMIULUI INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE 
prezintă: G.Banu		1930 
-Vernisajul expoziţiei SPECTACOLE SHAKESPEAREENE
realizate de colective membre ale Convenţiei Teatrale Europene
- Vernisajul expoziţiei de fotografie TEATRUL LUI ROBERT WILSON realizată de Mihail Modoveanu
-Vernisajul expoziţiei EXEGEZELE SHAKESPEARE ale lui STANLEY WELLS la Editura „Oxford”.						
Vineri
2 
MAI 			1100
-Lansarea volumelor SHAKESPEARE PENTRU TOATE TIMPURILE de Stanley Wells (Editura  „Lider”) şi ESTE ADEVĂRAT CE SE SPUNE DESPRE SHAKESPEARE? de Stanley Wells (Editura „Scrisul Românesc”)
-Lansarea volumului INTRODUCERE ÎN SHAKESPEAROLO-GIE de Dan .Amedeo  Lăzărescu (Editura „Aius”)
-Lansarea casetei COMEDIILE lui W. SHAKESPEARE, ediţie bilingvă româno-engleză în format liliput (Editura  „Fortuna”)	900
ATELIER DE TEATROLOGIE 
cu participarea studenţilor de la catedra Teatrologie-management cultural, jurnalism teatral (UNATC „I.L.Caragiale” Bucureşti) şi de la catedra de artă teatrală, Facultatea de Litere şi Artă (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) condus de Margareta Sorenson, (Suedia)
director stagii tineri critici (AICT)
	2100
MARELE INCHIZITOR
spectacol invitat în afara programului shakespearean prezentat de Teatrul Bouffes du Nord din Paris
regia: Peter Brook		1700 Proiecţia spectacolului TRAGEDIA LUI HAMLET
de la Teatrul Bouffes du Nord din Paris 
regia:
Peter Brook
participă:    
Scott Handy  
-Proiecţia filmului SHAKESPEARE -REGI ÎN FURTUNĂ
scenariul: 
George Banu
regia: Claude Mourieras
prezintă:
George Banu		
ZIUA	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MARE)	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MICĂ)	TEATRUL NAŢIONAL
(FOYER)	TEATRUL NAŢIONAL
(BIBLIOTECĂ)	TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ	FILARMONICĂ
„OLTENIA”	CINEMA MODERN	CONSILIUL JUDEŢEAN
(SALA DE CONFERINŢE)	CETATE PORT
sau 
CASA ROMANESCU
Sâm
bătă 
3 
MAI	1900
MACBETH
spectacol prezentat  de Teatrul „Meno Fortas”  din Vilnius 
regia:
Eimuntas Nekrosius			900 
ATELIER DE TEATROLOGIE
 condus de Margareta Sorenson







 				1030
SESIUNE DE SHAKESPEARO-LOGIE 
realizată de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru 
moderatori:
John Elsom
Kalina Stefanova  Ludmila Patlanjoglu

-Lansarea cărţii CURSA DE ŞOARECI ŞI ALTE ESEURI SHAKESPEAREE-
NE de Mihai Măniuţiu 
(Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă” din Cluj)
-Lansarea DVD-ului HAMLET
spectacol  antologic înregistrat de la Teatrul Bulandra
(Hamlet:
 Ion Caramitru)
regia: Al. Tocilescu
(editura „TVR Media”)
-Lansarea  DVD-ului 
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE --ediţiile I-V-
producţia şi regia:
Laurenţiu Damian
producător asociat:
Ilarian Ştefănescu
(editura „Video”)
a Ministerului Culturii şi Cultelor.	





ZIUA	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MARE)	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MICĂ)	TEATRUL NAŢIONAL
(FOYER)	TEATRUL NAŢIONAL
(BIBLIOTECĂ)	TEATRUL DE OPERĂ ŞI  OPERETĂ	FILARMONICĂ
„OLTENIA”	CINEMA MODERN	CONSILIUL JUDEŢEAN
(SALA DE CONFERINŢE)	CETATE PORT sau
CASA ROMANESCU
Dumi-
nică 
4 
MAI 	1900
„MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ”
spectacol prezentat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
regia:
 Silviu Purcărete			900
ATELIER DE TEATROLOGIE
condus de Margareta Sorenson

				1030
SESIUNE DE SHAKESPEARO-
LOGIE 
moderatori:
Ian Herbert
Don Rubin
Ludmila Patlanjoglu

	
Luni 
5 
MAI 		1030
ATELIER TEATRAL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI
realizat de CATEDRA UNESCO–I.T.I. coordonator: prof. univ. Corneliu Dumitriu
- Mini spectacole cu piesa ROMEO ŞI JULIETA
prezentate de şcolile de teatru din:
Cracovia (Polonia), Seoul (Coreea de Sud),Beijing (China),Kiev (Ucraina)		900
ATELIER DE TEATROLOGIE
condus de Margareta Sorenson





1030
ATELIER DE REGIE TEATRU condus de pof. univ.
David Esrig:					1900
CONCERT DE MUZICĂ RENASCENTISTĂ
prezentat de: 
Corul Filarmonicii „Oltenia”  Craiova
dirijor: Alexandru Racu

Marţi
 6 
MAI 	1900
REGELE LEAR
spectacol prezentat de Teatrul Maly din Sankt Petersburg
regia: Lev Dodin	1030
ATELIER TEATRUL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI
prezintă şcolile de teatru din: Shanghai (China)
Sankt Petersburg (Rusia)
Tokyo (Japonia)
Bucureşti (România)	1700Lansarea vol. CĂLĂTORIE FĂRĂ SFÂRŞIT de Lev Dodin şi 
LEV DODIN de Maria Shevtsova
(Editura „Fundaţia Culturală Camil Petrescu-Teatrul Azi”)	900
ATELIER DE TEATROLOGIE
condus de Margareta Sorenson
1030
ATELIER DE REGIE-TEATRU condus de pof. univ.
David Esrig:					
Mier-curi 
7 
MAI 	1900
A DOUĂSPREZE
-CEA NOAPTE 
spectacol prezentat de Teatrul 
„Sota Rustaveli” din Tbilisi
regia: 
Robert Sturua	1030
ATELIER TEATRAL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI
prezintă şcolile de teatru din: Sankt Petersburg (Rusia), Sofia (Bulgaria)
Londra (Marea Britanie)
Craiova (România)	1300
Lansarea volumului DICŢIONARUL  PIESELOR ŞI PERSONAJELOR  LUI SHAKESPEARE de 
Corneliu Dumitriu 
colaborator: 
Florica Ichim	900
ATELIER DE TEATROLOGIE
condus de Margareta Sorenson
					



ZIUA	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MARE)	TEATRUL NAŢIONAL
(SALA MICĂ)	TEATRUL NAŢIONAL
(FOYER)	TEATRUL NAŢIONAL
(BIBLIOTECĂ)	TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ	FILARMONICĂ
sau 
PIAŢA MIHAI VITEAZUL	CINEMA MODERN	CONSILIUL JUDEŢEAN
(SALA DE CONFERINŢE)	CETATE PORT sau
CASA
ROMANESCU
Joi 
8 
MAI 		1900
NOBILE WILLIAM
recitalul actorului
MICHAEL PENNINGTON		1030
ATELIER DE TEATROLOGIE 
condus de
Margareta Sorenson
(finalizare)					
Vineri 
9 
MAI
		1030
-Proiecţia înregistrării  spectacolului HAMLET MONOLOG 
regia:
Robert Wilson
şi proiecţia filmului documentar ABSOLUTE
WILSON de Katharina Otto - Bernstein 				1830
Concert simfonic
SHAKESPEARE ÎN MUZICĂ:
„Visul unei nopţi de vară” 
de Felix Mendelssohn -Bartholdy şi „Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev prezentat de  orchestra
Filarmonicii „Oltenia” Craiova
dirijor: 
Alan Tongue
(Marea Britanie)			
Sâmbătă 
10 MAI	1900
FEMEIA MĂRII spectacol invitat în afara programului shakespearean prezentat de Compania „Change Performing Arts” din Milano  
regia:
Robert Wilson		11,00
-Lansarea cărţilor ROBERT WILSON în dialog cu
 HEINER MÜLLER
(Editura 
,,Fundaţia Culturală Camil Petrescu-Teatrul Azi”)
şi 
JUCÂND  TRANSVERSAL
Reimaginându-l pe Shakespeare  şi viitorul critic.
de Bryan Reynolds (Editura
 „Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj”) 						

IN LUMEA AGRESATA DE SHOW-BIZ, EL FACE CULTURA AUTENTICA 

Tudor Gheorghe va susţine turneul intitulat „La margine de imperii" în 18 oraşe din România, între 24 martie şi 23 aprilie, interpretand doine moldovenesti si vechi melodii bucovinene. Primul loc în care va concerta este Craiova, iar bucureştenii îl vor putea vedea pe 11 aprilie, la Sala Palatului. Departajarea dintre show-biz si cultura ii apartine chiar marelui artist care ne ofera asemenea reculegeri intelectuale. 

Scriitorul CORNELIU LEU anunta,in premiera absoluta,la 11 decembrie 2007,la Gala premiilor LAMURA,organizata de Directia  Cultura Dolj,ca municipiul Craiova a fost selectat,impreuna cu Berlin,Lyon,Patras,in  proiectul ORASE INTERCULTURALE.Urmare?In Banie se afla delegatia Consiliului Europei care,pe 19.03,ora 10,la Primaria Craiovei,are intalnire oficiala cu sefii institutiilor si ONG implicate.Doljul e unicul judet in care exista Forum Interetnic,pe langa serviciul deconcentrat al Min.Culturii

Simpozionul „Marin Sorescu - Fascinaţia forţei cuvântului", la care şi-au anunţat participarea Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Alexandru Zup şi Victor Crăciun, va avea loc pe 29 februarie, în Sala Mare a Primăriei Craiova. Printre evenimentele organizate se numără piesa „Există nervi", expoziţii de carte Marin Sorescu şi spectacole realizate pe versuri ale poetului omagiat. În paralel, între 22 şi 24 februarie, a avut loc, tot la Craiova, un colocviu dedicat scriitorului, organizat de Sorina Sorescu, nepoata artistului

 Muzeul de Artă Craiova are plăcerea de a vă invita joi, 28 februarie 2008, la ora 18, în Sala Oglinzilor, pentru a lua parte la prezentarea operei lui Constantin Brâncuşi în Occident, făcută de scriitorul şi istoricul de artă Serge Fauchereau.

         

Serge Fauchereau s-a născut la 31 octombrie 1939 la Rochefort-sur-Mer. După ce a fost profesor de literatură americană la universităţile din New York, apoi în Texas, la Austin, a fost comisar de expoziţii internaţionale la Centrul George Pompidou din Paris (expoziţii Paris-New York, Paris-Berlin, Paris-Moscova) şi ale altor instituţii precum „Palazzo Grasso" din Veneţia („Futurismo et Futurisimi", Galeria Artei din Berlin („Europa-Europa"), Tate Modern din Londra („Century City"), Muzeul Naţional Reina Sofia, Madrid, etc.

Scriitor, istoric de artă şi literatură, Serge Fauchereau a publicat câteva zeci de cărţi, multe dintre ele fiind traduse în alte limbi.În limba română tocmai au apărut un eseu autobiografic „Le petit âges" şi o monografie de artă, „Gaston Chaissac à côté de l'art brut".

luni, 18.02.2008, ora 12.00, la sediul Muzeului Olteniei din Craiova / Sectia de Stiintele Naturii , str. Popa sapca nr. 8, va avea loc lansarea mai multor volume etnografice, semnate de prof.univ.dr. ION GODEA

joi, 14 feb.2008, ora 19.00, TEATRUL LIRIC "ELENA TEODORINI" - opera LUCIA DI LAMMERMOOR de G.Donizetti; 
Dirijor MARIUS HRISTESCU, Regia aristică - Arabella Tănase, Scenografia - Răsvan Drăgănescu, Coregrafia - Emilian Brateş.


Joi, 21 feb.2008, ora 19.00, la TEATRUL LIRIC "ELENA TEODORINI", premiera pe ţară a  spectacolului BRACONIERUL de A. Lortzing,
Dirijor - FLORIAN ZAMFIR, regia artistică - Tamas Ferkay (Austria), scenografia - Răsvan drăgănescu, maestru de cor - Pavel Şopov

vineri, 15 feb.2008, ora 19.00 - Concert simfonic pe tema "Iubirea în muzică".
Dirijor- Radu Popa, solistă Florentina Onică (mezzosoprană). În program: GLINKA - Uvertura la opera "Ruslan şi Ludmila"/SAINT-SAENS - Arii din opera "Samson şi Dalila"/  CEAIKOVSKI - Uvertura fantezie "Romeo şi Julieta" / WAGNER - Preludiu şi Moartea Isoldei din opera "Tristan şi Isolda" 

 TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET "COLIBRI" va prezenta sâmbătă, 16.feb.2008, ora 12.00 - în sala  TEATRULUI LIRIC "ELENA TEODORINI" spectacolul CREANGĂ : "Punguţa cu doi bani", "Capra cu trei iezi".


 TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET "COLIBRI" va prezenta sâmbătă, 23 feb.2008,  ora 12.00 - în sala  TEATRULUI LIRIC "ELENA TEODORINI" spectacolul "Unde se ascunde zmeul?"

Muzeul de Artă Craiova are deosebita plăcere de a vă invita miercuri, 13 februarie, ora 18, in Sala Oglinzilor, la Medalionul artistic aniversar Richard Wagner (1813-1883). Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la dispariţia compozitorului, profesorul Remus Rizescu, de la Sibiu, va susţine o prelegere muzicală.
 

Foaierul Teatrului National MARIN SORESCU din Craiova va gazdui, in perioada 27 febr.-2 martie 2008,o noua editie a Targului (itinerant) de Carte GAUDEAMUS,organizat de Societatea Romana de Radiodifuziune si Radio Oltenia Craiova. Dupa deschiderea oficiala, la amiaza zilei de 27 februarie, primul eveniment  cu impact deosebit  va fi lansarea celor doua volume (736  pagini, ) SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA,pentru care autorul,Dan Lupescu,a primit Marele Premiu al U.Z.P

REDESCOPERA ROMANIA!iDENTITATE LOCALA.iDENTITATE NATIONALA.Acesta este genericul suitei de manifestari organizate la Iasi(15-17 febr.2008) de Agentia Punct Ro,in parteneriat cu revistele Vacante&calatorii,VIP, Cuvantul.institutiile spiritului:patrimoniul cultural national - oportunitati si posibilitati de valorificare(DOCUMENTARE CU APLICATII PRACTICE), Premiile VIP Iasi, Gala decernarii Superlativelor turismului romanesc constituie alte puncte de mare atractie din casrul seriei de evenimente.

Joi, 31 ianuarie 2008, ora 19.00 la TEATRUL LIRIC ELENA TEODORINI din Craiova va avea loc spectacolul cu opera NABUCCO de Giuseppe Verdi;dirijor Victor Dumănescu (Cluj-Napoca), regia artistică Giuseppe Visciglia (Italia).

Vineri, 1 februarie, la Pleniţa - Dolj:
Sărbătoarea Sfântului TRIFON - Patronul Spiritual al viilor
Pentru anul 2008, Centrul Judeţean Dolj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale îşi propune să reînvie sărbătorirea SFÂNTULUI TRIFON în comunele Lipovu şi Pleniţa, comunităţi cu mari suprafeţe viticole.

joi, 31 ian. 2008, ora 11.00, la Craiova, la Muzeul Olteniei - Secţia de Istorie-Arheologie, va avea loc vernisajul expoziţiei SFÂRŞITUL EPOCII BRONZULUI ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI, CULTURA GÂRLA MARE.
Manifestarea este organizată de Consilile Judeţene Dolj şi Mehedinţi, prin Muzeul Olteniei şi Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu-Severin.
Expoziţia va putea fi vizitată şi în luna februarie.

 JOI, 24 IANUARIE  2008 
Craiova, Piaţa Alexandru Ioan Cuza
Programul manifestărilor dedicate celebrării a 149 de la Unirea Principatelor Române:
- ora 10.00 Intonarea Imnului Naţional
- ora 10.05 Alocuţiunile oficialilor
- ora 10.20 Depuneri de buchete de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan cuza
- ora 10.50 Defilarea Gărzii de onoare
- ora 11.00 HORA UNIRII şi program muzical-artistic "Uniţi în cuget şi-n simţiri"
- ora 11.45 Masă festivă - Sala Mică a Primăriei Craiova  

vineri,01.02.2008, ora 11.00 / pe platoul     Primăriei oraşului Segarcea:
SĂRBĂTOAREA TRIFON - PATRONUL SPIRITUAL ŞI PROTECTORUL VIILOR
Manifestarea va fi deschisă de alocuţiunile oficialilor, ceremonialul sfinţirii viilor pentru anul nou - 2008 şi continuată cu un spectacol folcloric susţiunut de Ansamblul Folcloric "Maria Tănase"

vineri,1 feb.2008 / ora 19.00
 FILARMONICA OLTENIA
Concert simfonic - În program:
      BEETHOVEN
  Uvertura "Coriolan"
  Concertul nr.3 în Do minor pt.pian şi orchestră
      CEAIKOVSKI
   Simfonia a IV.a în Fa minor

Dirijor - ALFONSO SAURA (Spania)
Solist - VINICIU MAROIANU; pian

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”
                            

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”
                            

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”
                            

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”
                            

Mircea Bunea

                            
       Un Nume mare pe o Carte mare:
 DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD 
   PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU
                      EUROPA. 
              

                    Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 de pagini, Editura ALMA, Craiova, 2007 ]  vorbeşte despre Oltenia  nu ca  despre o provincie, nu ca despre o parte a unui întreg, ci ca despre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva decât esenţa esenţelor spiritului românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa  demersul, autorul nu se sfieşte să uzeze de argumentul autorităţii, (re)amintind amnezicilor şi nu numai că, de pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris despre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva ar afirma, ba chiar ar şi demonstra că partea este mai mare decât întregul, şi că tocmai de aceea  el, întregul, ar fi mai mare decât suma părţilor. Pare absurd, dar nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual – l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel de concluzie, extrăgând-o cu migală şi iscusinţă din variile incidenţe  ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori enciclopediilor moderne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze, fotografii artistice şi de ziar, din note,  convorbiri cu personaje unele controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local  un fel de mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat  cu un eseu despre praxiologie. Mai exact, summa summarum include 32 de interviuri, un sondaj de opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi de arta plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în  Cadran Universitar, Înainte, Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.
                   Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului ideea deloc comodă după care dincolo de erele geologice ori de metamorfozele geografice, dincolo de ştiinţă, conştiinţă şi de muncă, dincolo de zile şi de nopţi, dincolo de regimurile social-politice, dincolo de ani, de timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce contează cu adevărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, deşi suntem ceea ce devenim, deşi nimeni nu devine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu de a publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare pe o CARTE mare.
                    Ar mai fi de adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbisima dedicaţie din pagina a doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 de ani de la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la primul veac de eternitate a capodoperei Sărutul, piatră de hotar în sculptura mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului de la naşterea în cer a Titanului din Hobiţa.”
                            

Asociaţia de Turism Oltenia organizează vineri, 14 dec.2007, cu participarea Cons.Jud.Dolj şi Agenţiei de Dezvolt. Reg. SV OLTENIA - Conferinţa Finală pentru proiectul "Studiu privind potenţialul turistic în judeţul Dolj şi modalitatea de valorificare a acestzuia", implementat în cadrul Programului de finanţări nerambursabile din fondurile bugetului C.J.Dolj 
Acest studiu se doreşte un punct de plecare pentru viitoarele acţiuni de promovare şi dezvoltare a turismului (inclusiv cultural) în Dolj

azi, 14 dec.2007, la Muzeul de Artă din Craiova, va avea loc expoziţia de caricatură "BOURomahia", autor Octavian Bour

tot azi, 14 dec.2007, Centrul Jud.Dolj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale în colaborare cu Primăria, Consiliul Local  şi Căminul Cultural al comunei Pleniţa , va organiza la Galeriile "Cromatic" - expoziţia foto-documentare "SATUL DOLJEAN, IERI ŞI AZI" 

luni, 17 dec. - CORALA ACADEMICĂ A FILARMONICII "OLTENIA", dirijor maestrul Alexandru Racu: CONCERT DE COLINDE

vineri, 14 dec.,2007: ZIUA FILARMONICII OLTENIA - 103 ani de la primul concert al Societăţii Filarmonice din Craiova. Dirijor RADU POPA, solistă CRISTINA ANGHELESCU, orchestra simfonică a Filarmonicii Oltenia. 
În program - Beethoven: Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op.61/Simfonia a VI-a în Fa major, op.68 - PASTORALA

luni, 17 dec. - primul CONCERT DE CRACIUN, cu participarea JOHANN STRAUSS ENSEMBLE (Viena)
 vineri 21 Dec. - al doilea CONCERT DE CRĂCIUN - orchestra FOC 

sâmbătă, 22 dec. 2007, în sala Tetrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, în organizarea Tetrului Liric, va avea loc spectacolul  de varietrăţi muzicale şi divertisment - STELE DE CRĂCIUN -,cu participarea sopranei Felicia Filip, a actriţei Stela Popescu, a coregrafului şi belerinului Răzvan Mazilu şi a folkistului Victor Socaciu. Îşi dau concursul orchestra şi corul Teatrului Liric "ELena Teodorini", regia artistică Cristian Mihăilescu, conducerea muzicală -  Florian Zamfir

duminică,16 dec.2007, la Teatrul Liric "Elena Teodorini" din Craiova, va avea loc premiera operei comice BRACONIERUL - de Albert Lortzing; dirijor Florian Zamfir, regia artistică Tamas Ferkay (Austria).

joi, 20 dec. 2007, la Teatrul Liric din Craiova, va avea loc spectacolul cu opera TURANDOT de G.Puccini, regia artistică: Emil Strugaru.

Duminică, 23 dec.2007, la Catedrala episcopală "Madona Dudu" din Craiova, corul Teatrului Liric va prezenta un concert de colinde şi muzică sacră.

CRAIOVA ORAS INTERCULTURAL EUROPEAN

PENTRU ÎNTREAGA ACTUALITATE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ PORTALUL NOSTRU ARE UN  VAST SUBMENIU CUPRINS ÎN FLUXUL DE STIRI, IN EVENIMENTELE SELECTATE PE DOMENII SI IN FLUXURILE DE STIRI DE PE HARTA FIECĂRUI JUDEŢ. CU ACEASTA RUBRICĂ NOUĂ VOM  SUBLINIA CEEA CE ESTE MAI IMPORTANT PENTRU PERIOADA APARIŢIEI FIECĂRUI NUMAR DIN REVISTA NOASTRĂ ELECTRONICĂ, PRIVIND ALINIEREA SI CONTRIBUŢIA CULTURII ROMÂNEŞTI LA  MARILE EVENIMENTE ŞI ACŢIUNI INTERCULTURALE ALE CONTINENTULUI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL „ANUL  MULTICULTURAL EUROPEAN 2008”. IAR BUCURIA NOASTRĂ ACUM, ESTE SĂ VĂ ANUNŢĂM:
SELECŢIONAREA MUNICIPIULUI CRAIOVA
printre primele 12 ORAŞE INTERCULTURALE EUROPENE
IATĂ COMUNICATUL PE CARE L-AM PRIMIT:


Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage
Council of Europe
F - 67075 Strasbourg Cedex
News about developments in relation to the Intercultural cities programme.
1. The preliminary selection process for cities is over. 12 cities have been shortlisted (among 45 candidates) as potential participants. The final selection will be made following visits on the spot (January-March). Here are the shortlisted cities:
Berlin Neukölln (Germany) 
Craiova (Romania) 
Greenwhich (UK) 
Izhevsk (Russian Federation) 
Lyon (France) 
Lublin (Poland) 
Melitopol (Ukraine) 
Neuchâtel (Switzerland) 
Patras (Greece) 
Reggio Emilia (Italy) 
Stavropol (Russian Federation) 
Subotica (Serbia)

  Joi, 22 nov., la Colegiul Naţional "Elena Cuza" din Craiova, a avut loc evenimentul cultural SPIRITUALITATE ETNICĂ ÎN OLTENIA Manifestarea, organizată de Centrul Regional de Formare pentru Administraţia Publică Locală Craiova, Studioul TVR Craiova şi Radio Oltenia a fost înscrisă în Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi în Europa şi  de a cuprins o expoziţie multiculturală - costume naţionale, publicaţii, preparate culinare,obiecte de cult-, o masă rotundă şi un spectacol artistic.

  Korona Music Club, din Craiova, a găzduit marţi, 20 noiembrie 2007,  lansarea ASOCIATIEI CULTURALE `GAG`. Aceasa a luat naştere în toamna acestui an, din nevoia de a crea alternative dinamice şi moderne în peisajul cultural craiovean, prin concentrarea pasiunii şi forţei creatoare a unui grup de profesionişti ai teatrului de păpuşi şi de animaţie (Eustaţiu Gregorian, Adriana şi Gusti Teodorescu) şi din necesitatea perpetuării acestui gen ca formă sincretică a artelor.

Marti,11 decembrie 2007, ora 17, Directia pt Cultura Dolj va invita la GALA PREMIILOR CULTURII DOLJENE SI REVISTEI EUROPENE LAMURA, gazduita de Muzeul de Arta   Craiova. Evenimentul va fi  transmis de Radio Oltenia si TVR Craiova. Lista nominalizarilor include nume de rezonanta precum Sumiya Haruya (Japonia), Panaite Chifu (sculptor roman cu 12 premii internationale),Mihai Miltiade Nenoiu,Corneliu Leu,GeorgeSorescu,Ilie Gheorghe,Geo Saizescu, plus sapte romani din Timocul bulgaresc si  sarbesc.

ALBA IULIA, Capitala Reintregirii, va gazdui,in perioada 29 nov-1 Decembrie 2007,editia a 11-a a CONGRESULUI SPIRITUALITATII ROMANESTI, initiat de prof.univ.dr. Victor Craciun, presedintele Ligii Culturale pt Unitatea Romanilor de Pretutindeni.Si-au anuntat participarea sute de personalitati si lideri ai asociatiilor comunitatilor romanesti de pe toate continentele. Pe langa reuniunile in plen (deschidere,inchidere), Congresul cuprinde sesiuni de comunicari stiintifice,lansari de carti,expozitii

Teatrul National Marin Sorescu din Craiova a gazduit,vineri,23 nov 2007, lansarea editiei speciale dedicata CRAIOVEI de Revista MAGAZIN ISTORIC. Cofinantata de Directia pt Cultura Dolj si Autoritatea Nationala pt Cercetare Stiintifica,  editia  e realizata in parteneriat cu Editura ALMA din Banie si Fundatia Culturala Magazin Istoric. Evenimentul a fost onorat de prezenta unor personalitati de exceptie,ale caror semnaturi se regasesc in revista: academicienii Radu P. Voinea si Stefan Stefanescu.

MUZICA, POEZIE SI FAGOTTISIMO ,joi,22 nov.2007,la Biblioteca ANTIM IVIREANUL din Rm.Valcea.Eveniment:lansarea cartii SPIRITUL OLTENIEI  de Dan Lupescu, prezentat de prof.univdr. Ovidiu Ghidirmic .Muzica de Bach,Gounod,Mignone,Moldovan,Buhlman,Bizet interpretata de Cvartetul FAGOTTISIMO: Miltiade Nenoiu si studentii sai Alexandra Neaga,Teodor Iliescu,Bogdan Tanislav.Poeme de Eminesci,Stanescu,Sorescu,Paunescu,Mircea Ciobanu,Ilie Constantin,Dan Lupescu,Mihai Nenoiu.Caramitru Ianculescu,fonotec aur

TEATRUL NAŢIONAL "MARIN SORESCU" CRAIOVA: sâmbătă - 17 nov.: Spectacolul CELE DOUĂ ORFELINE, de Eugen Mirea, în regia lui George Ivaşcu;duminică - 18 nov.: Spectacolul CÂNTA MAICĂ-MEA ÎN FAR de GIlles Granouillet, regia Alex. Boureanu; luni - 19 nov. Spectacol prezentat de Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" din Craiova; marţi - 20 nov. :La ora 11.00, PROSTIA OMENEASCĂ, după Ion Creangă, în regia lui Alex. Boureanu; la ora 18-00 - GRĂSANA, de Neil La Bute, în regia lui Mircea Cornişteanu

TEATRUL NAŢIONAL "MARIN SORESCU" CRAIOVA: sâmbătă - 17 nov.: Spectacolul CELE DOUĂ ORFELINE, de Eugen Mirea, în regia lui George Ivaşcu;duminică - 18 nov.: Spectacolul CÂNTA MAICĂ-MEA ÎN FAR de GIlles Granouillet, regia Alex. Boureanu; luni - 19 nov. Spectacol prezentat de Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" din Craiova; marţi - 20 nov. :La ora 11.00, PROSTIA OMENEASCĂ, după Ion Creangă, în regia lui Alex. Boureanu; la ora 18-00 - GRĂSANA, de Neil La Bute, în regia lui Mircea Cornişteanu

sâmbătă, 17 nov., ora 19.00 - la FILARMONICA OLTENIA, în cadrul FESTIVALULUI CRAIOVA MUZICALA: Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Ponelle (Franţa), solist: Csiky Boldizsar - la pian. În program: SMETANA - Poemul simfonic "Vltava"; KODALY - Dansurile din Galanta; RAVEL - Concertul în sol major prntru pian şi orchestră

sâmbătă, 17 nov., ora 19.00 - la FILARMONICA OLTENIA, în cadrul FESTIVALULUI CRAIOVA MUZICALA: Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Ponelle (Franţa), solist: Csiky Boldizsar - la pian. În program: SMETANA - Poemul simfonic "Vltava"; KODALY - Dansurile din Galanta; RAVEL - Concertul în sol major prntru pian şi orchestră

În perioada 15 nov.-1 dec.a.c, va avea loc, la Craiova, cea de- a XXXIV-a ediţie a Festivalului Internaţional CRAIOVA MUZICALA, în organizarea Filarmonicii Oltenia, având ca parteneri Consiliul Judeţean Dolj şi Ministerul Culturii şi Cultelor. Vor avea loc 11 concerte la care, vor fi invitate atît orchestre simfonice, orchestre de cameră, ansambluri vocal-simfonice şi a capella, un cvintet de coarde, un ansamblu de muzică veche - barcocă, cât şi un spectacol de jazz şi poezie.  

  Joi, 1 noiembrie, intre orele 10-14, la PLOIESTI (CONSILIUL JUDETEAN + CASA SINDICATELOR),are loc editia a VIII-a a CONFERINTEI NATIONALE A INTELECTUALILOR DE LA SATE. 
 Organizatori: Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc si Asociatia Comunelor din Romania.  Va asteptam cu dor si drag, dintr-al vesniciei prag. Noi, cei din linia intai, in frunte cu Maestrul CORNELIU LEU, Mare Ofiter al Ordinului Meritul Cultural, cu dl A. DRAGICI, presedinte, si Mariana GARJU,vice,Asocia
tia Comunelor.

      Dezmatz oltenesc, cu iz occidental, la Craiova, unde, in  21-28 octombrie , s-a desfasurat editia a XI-a a Zilelor Baniei, organizate de Primara si Consiliul Municipal. Sufocanta suita de manifestari cultural-artistice si kitsch-uri, cate 10-16 pe zi, a costat vreo 24 miliarde lei. Neavand bani de paine, ii aruncam pe ...circ, dupa celebra sintagma a lui Juvenal PANEM ET CIRCENSENS. Multe actiuni reusite,de nivel european,dar si spectacole faraonice,fara nicio legatura cu spiritul nostru.

Vineri, 26 octombrie 2007,ora 18, la Muzeul de Arta Craiova, va avea loc vernisajul Expozitiei de pictura Mircea Novac - Stefan Pelmus.Expozitia face parte din manifestarile organizate in perioada 21 / 28 octombrie 2007, cu ocazia zilelor Municipiului Craiova.

   DUMITRU PUIU POPESCU,exdirector al ImprimerieiOLTENIA din Craiova, pana in 1995, de atunci redactor sef al periodicului OBSERVATOR (Toronto, Canada) a participat, vineri, 19 oct  2007, la Salonul de Carte Craiova, în foaierul Teatrului National MARIN SORESCU din Banie, la lansarea primului (dintre cele 15) volum al ENCICLOPEDIEI FRANCMASONERIEI, cea mai performantă lucrare de acest gen - sustine Radu ComANESCU - publicata in lume. NU a participat nici un mason de  elita din Oltenia. 

Duminica, 21 oct., ora 19.30, la Teatrul Liric Elena Teodorini din Craiova/ CARMINA BURANA, de C.Orff/ 

Luni, 22 oct., ora 19.00, la Filarmonica Oltenia din Craiova/ CONCERT EXTRAORDINAR MAESTRUL ALEXANDRU RACU, 70 de ani

Luni, 22 oct., ora 19.00, sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu din Craiova/ PARFUMELE NEBUNELOR DORINTI, spectacol extraordinar, in premiera, sustinut de TUDOR GHEORGHE.

Vineri, 26 oct., intre orele 18.00/22.00, pe esplanada din fata postei Craiovita Noua/ CONCERT FOLCLORIC EXTRAORDINAR, urmat de focuri de artificii. Participa C.Enceanu, N.Stoican, N.Popa Ionescu, L.Lavric, Gh.Rosoga, M.Velicu, P.Matu Stoian, Ansamblul folcloric JUNII SIBIULUI s.a.

Duminica,28 oct., ora 18.30, Teatrul Liric Elena Teodorini/ OPERETA MAM,ZELLE NITOUCHE.

TOATE MANIFESTARILE SE INSCRIU IN PROGRAMUL PREGATIT PENTRU SARBATORIREA CELEI DE.A XI.A EDITII A YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA. 

In fiecare seara, in perioada 21/28 oct., cu incepere de la ora 22.00, in diverse cluburi craiovene, PLAY, MURPHY.S, DaVINCI, PUB.S, EXCESS au loc spectacole de seara pentru tineri, cafe/teatru, muzica folk, pantomima, discoteca, jazz / sub titulatura NOCTURNELE ARTISTICE ALE CRAIOVEI.

In perioada 23/26 oct., in Piata Mihai Viteazul din Craiova se desfasoara FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE PENTRU TINERET GIL DOBRICA, cu participarea muzicologilor Horia Moculescu, Jolt Kerestelz, Dumitru Lupu s.a.

Marti, 23 oct, ora 18.00, la Catedrala Episcopala Madona Dudu, corul Teatrului Liric Elena Teodorini va sustine un concert de muzica sacra

Marti, 23 oct, ora 18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/DULCE TOAMNA CRAIOVEANA, spectacol de muzica, poezie si dans al Teatrului ARIS din Craiova, cu Geta Luchian Tudor si invitatii sai

Joi, 25 oct, ora 10.00 la Monumentul Eroilor din Cimitirul Sineasca va avea loc CEREMONIALUL RELIGIOS CUI PRILEJUL ZILEI ARMATEI ROMANE si la ora 18.30, PROCESIUNEA RELIGIOASA SFANTUL DUMITRU, cu plecare de la Catedrala Mitropolitana Sfantul Dumitru. Vor fi scoase sfintele moaste si urmat un traseu prin centrul orasului, urmand ca peste o ora sa fie aduse si depuse, doua zile, in curtea bisericii pentru a putea fi atinse de toti credinciosii participanti la procesiune.

vineri, 26 oct., intre orele 19.00/20.00, in Piata Mihai Viteazu, la Fantana Muzicala, va avea loc un fanatstic spectacol stradal / DANSUL APELOR si intre orele 20.00/23.00, pe aleile si pe lacul din Parcul Nicolae Romanescu, sub bagheta regizorala a, deja celebrului McRANIN, va putea fi urmarit spectacolul extraordinar in aer liber/CARNAVALUL CRAIOVEI, urmat de un deosebit foc de artificii.
TOATE ACESTE MANIFESTARI SUNT PRILEJUITE DE CEA DE.A XI.A EDITIE A YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA.

In programul special dedicat celei de.a XI.a editii a ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, vor avea loc mai multe spectacole de teatru, atat ale Nationalului Craiovean, cat si ale teatrelor invitate din tara si de la Bucuresti.

23 oct.ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu / PORTRETUL LUI DORIAN GREY, spectacol al Tetrului ODEON din Bucuresti, Regia Dragos Galgotiu

24 oct.ora 17.00, in sala I.D.Sarbu a Teatrului National Marin Sorescu / SEFELE, spectacol al Teatrului ODEON din Bucuresti, regia Sorin Militaru, muzica Ada Milea

 24 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu / MARCHIZUL DE SADE, spectacol al Teatrului ODEON din Bucuresti, in regia lui Beatrice Rancea, costume Catalin Botezatu

25 oct., ora 18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/ CINCI FEMEI DE TRANZITIE, spectacol al Teatrului National Bucuresti

25 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu / CUM GANDESTE AMY, spectacol al Teatrului Mic Bucuresti

26 oct., ora 17.00, in sala I.D.Sarbu a Teatrului National Marin Sorescu/COLLORY, spectacol al Teatrului Mic Bucuresti

26 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu/ ALEX SI MORIS, spectacol al Teatrului Mic din Bucuresti

27 oct., ora18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/ NEPOTUL, spectacol al Teatrului de Comedie Bucuresti

27 oct., ora19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu/ SCANDAL LA OPERA, Teatrul Nottara Bucuresti   

In cadrul celei de.a XI.a editii a ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, in intervalul 22/28 oct., cu incepere de la ora 11.00, in centrul orasului vor avea loc activita'i de animatie stradala/ spectacole de muzica si dans, teatrul stradal, parada personajelor, teatru de papusi, dansuri traditionale, care alegorice, jocuri si concursuri

Tot in cadrul programelor dedicate ZILELOR MUNICIPULUI CRAIOVA, vor fi organizate, zilnic, in intervalul 23/26 oct., cu incepere de la ora 15.00, la Studioul Facultatii de Teatru a Universitatii din Craiova, ATELIERELE FACULTATILOR DE TEATRU SI FILM DIN ROMANIA, la care vor participa profesori si studenti ai facultatilor de profil din diverse centre universitare.


In serile de 27 si 28 oct. a.c., pe VElodromul din Parcul NICOLAE ROMANESCU, va fi organizat FESTIVALUL BERII.
in seara de 27 oct. vor concerta formatiile   BAMBI,ANIMAL X, DJ PROJECT, HOLOGRAF iar in seara de 28 oct. trupele TALISMAN, VH2, LOREDANA.
Ca invitate speciale pentru Zilele Municipiului Craiova, vor sustine concerte extraordinare JENNIFER RUSH/in 27 oct. si BONNIE TYLER/ in 28 oct. 

In perioada 26/28 oct.2007, in cadrul ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, va avea loc cea de/a XXX a editie a TARGULUI MESTERILOR POPULARI, organizat de Muzeul Olteniei din Craiova

In perioada 26/28 oct.2007, in cadrul YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, va avea loc cea de/a XXX a editie a TARGULUI MESTERILOR POPULARI, organizat de Muzeul Olteniei din Craiova

duminica, 21 oct.2007, la Muzeul de Arta din Craiova / SALONUL INTERNATIONAL DE CARICATURA / Invitat de onoare Stefan Popa Popa.s

luni,22 oct.2007, la Galeria ARTA I din Craiova/ SALONUL MUNICIPAL AL ARTISTILOR PLASTICI PROFESIONISTI DIN CRAIOVA

miercuri, 24oct.2007 / la Muzeul de Arta din Craiova /ADUNARE FESTIVA 80 DE ANI DE EXISTENTA A REVISTEI SCRISUL ROMANESC, lansare de carte

vineri, 26 oct.2007 / in Sala Mare a Primariei Municipiului Craiova / COLOCVIILE REVISTEI MOZAICUL, cu tema RELATIVISMUL CONTEMPORAN.PROMISIUNI CONFIRMATE SI AMAGIRI.

Sambata,20 oct 2007,la Salonul de carte din Craiova,eveniment cultural de exceptie: lansarea primelor doua volume ale cartii ALTITUDINI SI ATITUDIN FILOSOFICE.SCRIERI FILOSOFICE,reeditari  ale celor mai importante studii si exegeze  realizate de  prof.univ.dr.doc. ION ZAMFIRESCU. Va fi marcat astfel centenarul nasterii marelui carturar,care a vazut lumina zilei la Craiova,in ziua de 7 august 1907.Participa sora autorului:prof.MARIA TUTESCU si prof univ dr Marin Diaconu,ingrijitorul editiei.

DICTIONARUL ISTORIC AL LOCALITATILOR DIN JUDETUL OLT. ORASE a avut lansarea miercuri,17 octombrie 2007, in cadrul Salonului de carte de la Craiova.Acest prim volum,ce va fi urmat de altele dedicate comunelor din judetul Olt,este redactat de un colectiv de cercetatori stiintifici de la Institutul de Studii Socio-Umane C.S.NICOLAESCU-PLOPSOR pendinte de Academia Romana,colectiv condus de prof.univ.drCezar Avram,directorul institutiei.Cartea a fost prezentata de prof univ Vl.Osiac si Gh.Bica,decani

Vineri,19 oct 2007,de la ora 13,la Salonul de carte din Craiova,gazduit de foaierul Teatrului National MARIN SORESCU,va fi lansat cel dintai volum al ENCICLOPEDIEI FRANCMASONERIEI UNIVERSALE,publicat de Radu Comanescu si Ion Basgan la Editura ALMA din Banie.

DUMINICĂ,22 OCT 2007, LA MUZEUL DE ARTĂ DIN CRAIOVA SE  DESCHIDE SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARICATURĂ. Invitat de onoare:  Stefan Popa POPA*s. Oraş al acidului sulfuric,din care eşti sfătuit să fugi, nu să rămâi, dar şi metropolă care a născut totdeauna mituri - Neagoe Basarab, Brâncoveanu, Brâncuşi... -,Craiova a dăruit caricaturii mondiale creatori de prim rang precum Ion Anestin, Petrescu-Găină(punct aparte în Armistiţiul din 1916),Drăgulescu-Drag,Şirato,Tarru,Matty, Gaby Bratu, H. Mălăele.

Biruinţă de excepţie a tuturor asociaţiilor românilor din Serbia de Răsărit,acolo unde există 154 sate compact româneşti şi altele circa 50 cu populaţie mixtă (dpdv etnic): Parlamentul Serbiei a recunoscut că limba vorbită de vlaşii/rumânii din Timocul Sârbesc este ROMÂNA.E un prim pas,după 175 de ani de interdicţie a şcolilor şi slujbei religioase in limba română, în Serbia de Răsărit, deşi românii din zona Pancevo-Voivodina au beneficiat mereu,aşa cum era firesc,de drepturile cuvenite.

In partea finală a ceremonialului religios de sfinţire a Troiţei de la Sârmânovaţ-Negotin, pe moşia lui Duşan Pârvulovici, două superbe icoane, de dimensiuni mari, şi un album Mânăstiri din Oltenia au fost dăruite părintelui Boian şi românilor din Timocul Sârbesc de Dan Lupescu şi Romulus Turbatu,din partea Aociaţiei Cultural ProEuropa  LAMURA din Craiova.Intreaga manifestare s-a desfăşurat sub stricta supraveghere a Poliţiei sârbe şi a agenţilor  care au fotografiat şi înregistrat ostentativ.

A 9-a troiţă din Europa, dar prima din Balcani, a fost dăruită românilor din Timocul Sârbesc de Consiliul Judeţean Timiş şi Asociaţia Culturală George Pomuţ,condusă de preotul Stelian Borzea din Timişoara.In prezenţa a circa 60 de jurnalişti şi a 150 de localnici, sfinţirea Troiţei a avut loc în satul Sârmânovaţ,comuna Negotin,în ceremonialul religios condus de părintele Boian Alexandrovici,care acum trei ani a construit,după 173 ani de interdicţie,prima bisericuţă românească,la el în curte.

SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA (vol.I si II), de Dan Lupescu.

este marea surpriză cărturărească pe care o prezintă actuala eediţie a TÎRGULUI DE CARTE din foaierul Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Capitala Olteniei.
Craiova lansează, astfel, primele volume dintr-o adevărată enciclopedie olteneacă pe care portalul nostru se va grăbi s-o găzduiască în întregime, construindu-i un meniu la harta judeţului Dolj pe care, îl va ruga pe autor să-l înnoiască necontenit.

Tinând seama că ultima ştire se  referă la celebra aşezare olteană "Leu"
acest portal intitulat "Port@Leu" si care poate fi accesat de oricine  la adresa www.cartesiarete.ro introducând ştiri culturale din toate judetele ţării şi din diaspora noastră,   
se pune la dispoziţia  întregii culturi  dintr-o parte şi alta a Dunării, Banatelor şi Porţilor de Fier publicând cu bucurie asemenea ştiri şi întregind astfel  HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE.
Să ne-ajute Dumnezeu pe calea fără pulbere!

Comuna  doljeana Leu (la jumatatea distantei dintre Craiova ci Caracal) a gazduito noua editie a Festivalului vinului, prilej de parada a portului popular traditional si de spectacole artistice in aer liber sustinute de ansambluri folclorice din comunele Isalnita, Diosti, Leu.

Pe malul drept al Dunarii, la Cladova (vizavi de Portile de Fier I) si-au dat intalnire circa 30 de edituri si reviste culturale, din Timocul Sarbesc, dar si din Craiova, Timisoara, Drobeta Tr. Severin, aducand cele mai proaspete editii si prezentandu-le in cadrul celei de-a patra editii a Salonului de carti si reviste  romanesti. Moderator: poetul Vasile Barbu (Uzdin).Manifestarea a avut un puternic impact asupra localnicilor (93 % romani),carora recent li s-a recunoscut romana ca limba materna

La Craiova, in foaierul Teatrului National MARIN SORESCU, se desfasoara editia a treia a Salonului de carte (15-21 oct 2007) ,unicul salon cu acest profil, initiat de ing.Alexandru Manda, manager general al Imprimeriei si Editurii ALMA din Banie, fara nici un leu subventie de la stat.  Carti lansate in primele zile: HERCULANE - ARC PESTE TIMP. TURISM SI ISTORIRE LA BAILE HERCULANE,de Dorin Balteanu: SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA (vol.I si II), de Dan Lupescu.

Judetul Dolj,municipiul Craiova,Muzeul de Arta Craiova.Vineri 21 septembrie,ora 12, in salile Muzeului de Arta Craiova va avea loc vernisajul Expozitiei Grigore Patrichi Smulti, 70 de ani de viata si 45 de ani de cariera artistica.Vor fi expuse 42 de lucrari de sculptura in piatra si lemn si 30 de lucrari de grafica.Expozitia face parte din Programul 100 de ani de la prima sculptura moderna din lume: Sarutul, de Constantin Brancusi, ce se deruleaza anul acesta.Director Florin Rogneanu

PORT@LEU
portalul nostru lansează aici o rubrica intitulata:
„CARTE DE COMENTAT”
în care publicam texte primite de la diversi autori, iar vizitatorii care vor sa intre în dialog cu ei sau să exprime păreri despre cartea respectiva, sunt rugati sa intre pe „FORUM” prin butonul din meniul principal aflat pe prima pagina

CĂRŢILE COCHON ÎN LECTURI NEDIGERATE
 
Scriitorul francez Théophile Gautier (1811-1872) a influenţat ‚Junimea’ şi cultura românã prin ideologia artei pentru artã  şi totodatã prin ideologia cãrţilor cochon (vezi Ion Creangã şi Mihai Eminescu, vezi Luca Piţu şi douãmiiştii). Intelectualii aceia estetizanţi, bine şcoliţi, de la Junimea, când frunzãreau cãrţile cochon ale lui Théophile Gautier, unde textul într-o francezã purã şi civilizatã, analizând politica internã a Franţei timpului, era însoţit pe liziera paginii de un limbaj figurativ înlocuind expletivele, exclamau nedumeriţi şi expletiv: "Ce-are sula cu prefectura!?"...  Este  o ipotezã privind originea întrebãrii. Altã ipotezã ar fi aceea cã elita administrativã din România celei de a doua jumãtãţi a secolului XIX, elitã din care fãceau parte şi prefecţii, punea aceeaşi întrebare privind cãrţile lui Théophile Gautier. 
Devine  foarte probabil deci ca retorica întrebãrii "Ce-are sula cu prefectura?" sã fi fost inventatã de un prefect junimist în contextul strict al unei etici utilitariene (benthamiene). Oricum, trebuie amintitã aceastã dihotomie junimistã de interpretare a cãrţilor lui Théophile Gautier. Dar însuşi textul cãrţilor cochon scrise şi publicate de Théophile Gautier nu era deloc vulgar. Ion Creangã scrie textul Povestea poveştilor, jumãtate cochon jumãtate Mutinus, pur şi simplu pentru cã nu ştia franţuzeşte când rãsfoia cãrţile lui Théophile Gautier!  
"Boccaccio însuşi ar fi pãlit de invidie dacã ar fi putut sã citeascã aceastã capodoperã a erotismului comic", crede naiv Gabriel Liiceanu, directorul editurii Humanitas. „Ziarul de Iaşi” din  20/12/2006  adãugase aceastã „evaluare liiceanã”  la ştirea: „Povestea poveştilor   este publicatã de Humanitas în ediţie trilingvã  românã-francezã-englezã, însoţitã de desenele pictorului Ioan Iacob. Textul lui Ion Creangã a fost tradus de Alistair Ian Blyth, absolvent de Cambridge, cunoscãtor la nuanţã  al limbii române, şi de Marie-France Ionesco, fiica lui Eugene Ionesco, minuţioasã ca un bijutier în a şlefui fiecare cuvînt, informeazã Humanitas. Potrivit editurii, pictorul Ioan Iacob, stabilit în Germania, a reuşit, cu forţa şi expresivitatea desenului, sã "re-povesteascã" "Povestea poveştilor", cu alte imagini pentru fiecare dintre cele trei variante: românã, englezã şi francezã.”
Comentariul prompt al domnului  Daniel Stuparu,  un cititor  obişnuit  dar totuşi eminent al „Ziarului de Iaşi”, demonstreazã cã „dulcele tîrg al Ieşilor” rãmâne capitala culturalã a României :    
„Gabriel Liiceanu numeşte aceastã poveste în marginea cãreia nici mãcar un puber imberb al prezentului nu mai poate schiţa decât cel mult un zâmbet condescendent, o „capodoperã a erotismului comic”. Dacã ar fi sã fim riguroşi - în sens heideggerian sã zicem, cum îi plãcea cândva (ou sont les neiges d’antan?) domnului Liiceanu, pe când era ilustru profesor la catedra de filosofie a Universitãþii din Bucureşti – ne-am putea întreba, şi pe bunã dreptate: Care capodoperã? Care erotism? Care comic? Dacã acest text, nu mai lung de câteva pagini, fãrã cap şi coadã, dezlânat şi ridicol, care nici mãcar o glumã bunã nu poate fi numit (pentru cã un banc are o poantã, şi e indiscutabil mai scurt, adicã obţine un efect mai percutant cu un efort de mai mici proporţii) poate fi  numit capodoperã, atunci bijuterii precum Paradisul pierdut al lui Milton sau Despre itinerarul minţii în Dumnezeu al lui Bonaventura ce sã mai zicem? Se pare însã cã cei care acuzau cercul de la Pãltiniş de un lamentabil epigonism aveau dreptate”... 
Comentariul acesta e îndreptãţit  numai în mãsura în care îl disociem pe filosoful craiovean Constantin Barbu de amintitul epigonism al cercului de la Pãltiniş. 
Sã adãugãm noi ceea ce se pare cã nu ştie domnul Gabriel Liiceanu. Principiul junimist Artã pentru artã fusese împrumutat din prefaţa cãrţii Mademoiselle de Maupin a lui Théophile Gautier. Graficianul Aubrey Beardsley (1872 – 1898), cel mai controversat, mai decadent, mai estetizant şi totodatã cel mai puţin recomandabil dintre artiştii stilului Art Nouveau, ilustrase cartea „Mademoiselle de Maupin” (Six Drawings Illustrating Théophile Gautier's Romance Mademoiselle de Maupin by Aubrey Beardsley published by Leonard Smithers and Co., London, 1898). şi limbajul figurativ al cãrţilor cochon ale lui Théophile Gautier va fi imitat de graficianul englez Aubrey Beardsley, bun prieten cu Oscar Wilde (1854-1900) fãrã sã fie el însuşi homosexual, pentru a ilustra scenele falice din piesa anticã Lysistrata, compusã de grecul Aristofan. În perioada degradãrii intelectuale forţatã de comuniştii internaţionalişti din România, arii din opereta Lisistrata erau repetate cu o insistenţã absolut anormalã de radiodifuziunea românã. Tot pe atunci, unele dintre desenele lui Aubrey Beardsley (de exemplu Flosshilde şi Trandafirul din Lima) erau sursã de inspiraţie pentru ilustraţiile cãrţilor erotice destinate copiilor, în care proletarul câştigã dragostea Cosânzenei ca într- o nuvelã de Kay Boyle. Aubrey Beardsley mai executase o serie de 17 ilustraţii pentru scene din Salomeea, piesa lui Oscar Wilde în versiunea francezã. 
Dupã 1989, teoreticianul culturii Radu Ţeposu (1954-1999) începea sã publice desenele lui Aubrey Beardsley în revista Cuvântul.  Probabil cã ar fi necesarã, chiar şi utilã,  publicarea unui întreg volum ilustrat cu desenele lui Théophile Gautier şi Aubrey Beardsley, desene însoţite  obligatoriu  de comentarii pertinente. Cãci ediţia trilingvã  şi ilustratã a Poveştii Poveştilor   pusã pe piaţã de editura Humanitas este  doar  „cumplit meşteşug de tîmpenie”.   
											TITUS  FILIPAS

   Fundaţia "Scrisul Românesc" din Craiova are deosebita plăcere să vă invite la inaugurarea portalului intitulat sugestiv "Români Uitaţi" (www.romaniuitati.eu), concretizare a unei iniţiative mai vechi a noastră constând în abordarea unor aspecte de oridin istoric, sociologic, etnografic şi cultural, referitoare la comunităţile româneşti din zona Peninsulei Balcanice. Este o încercare de a îndepărta praful istoriei aşezat de-a lungul vremurilor peste comunităţile de români din Balcani şi de a atrage atenţia opiniei publice din ţară şi din străinătate (dar şi a autorităţilor de resort din ţara noastră şi din ţările de baştină ale conaţionalilor), asupra "Românilor Uitaţi" din Valea Timocului sau din alte zone ale Balcanilor. În acest scop, Fundaţia "Scrisul Românesc" s-a angajat să iniţieze o serie de programe de recuperare a identităţii culturale a românilor timoceni şi să ofere consultanţă asociaţiilor româneşti din Serbia şi Bulgaria, prin intermediul CENTRULUI DE STUDII ŞI CERCETĂRI PENTRU COMUNITĂŢILE DE ROMÂNI DIN BALCANI, în sensul promovării drepturilor minorităţii româneşti (vlahe) din Valea Timocului, cu respectarea riguroasă a dispoziţiilor juridice şi constituţionale din ţările de care aparţin şi a celor preluate din Convenţia Cadru a Uniunii Europene, privind Protecţia Minorităţilor Naţionale.